Ca o apă mi-a curs viaţa
şi ca norii trec cei dragi...
- Către căi şi chipuri scumpe
inimă, mereu m-atragi.

Pe la porţi ce altădată
cald le-am cercetat cântând,
numai cântecul va merge
fără mine, în curând.

Fără glas mi se va duce
numai gândul meu curat
- pentru tot ce nu se pierde,
către tot ce-i neuitat.

Pentru tot ce nu se schimbă
veşnic legământ vă las...
- Trupul nu mai vine, însă
duhul e întreg rămas!